Istoria din registre e tot istorie 2

Continuăm cu descoperirile din fișierul ce conține inventarul arhivistic referitor la Societatea Petroșani, descoperit pe site-ul https://descopera.arhivelenationale.ro/.

La pagina 27 apare o informație referitoare la stabilirea originii etnice a tuturor angajaților societății.[1] Vă reamintesc era în plin regim antonescian iar următorul înscris ce mi-a atras atenția, mă face să cred că era în perioada de conviețuire a acestuia cu Mișcarea Legionară. Cine știe, o fi fost vreun cap al mișcării cu origini în Valea Jiului, care se pregătea să o declare loc sfânt și să expulzeze toți evreii. Știu, pare neverosimil dar așa s-ar fi întâmplat la Deva, orașul de baștină a lui Ioan Moța. E drept, eu citesc cele spuse pe Wikipedia, dar trimiterea e limpede, către pagina 164 a cărții domnului Petre Pandrea, Garda de Fier. Jurnal de filozofie politică. Memorii penitenciare, de la editura Vremea. Deci mergem pe încredere aici. În Vale însă nu au “expulzat” decât persoanele aflate în funcțiile de restauratorii de la cazinouri, înlocuindu-i cu altele numite de conducerea legionară. Ce o fi fost așa important la restauratorii aceia va rămâne un mister. Iată două imagini cu cazinoul. Cred că sunt anterioare discuției, deci nu știm ce restaurare or fi făcut persoanele numite de conducerea legionară. După cursul istoriei, nici nu au avut mult timp.

De prin anul 1942 aflăm lucruri interesante, chiar dacă nu foarte clare deocamdată. Este vorba de consemnarea unui contract pe care probabil societatea îl semnează cu guvernul Transnistrean. Probabil pentru furnizare de cărbune. De asemenea, pe aceeași pagină vedem consemnat faptul că nu se va da zahăr pentru dulcețuri și marmelade. [1] Era criza, nu ca acum cu lăfăiala asta din UE. Ăștia ne dau, dar le e ciudă că nu pot fiscaliza borcanele pe care le facem acasă. Fiecare cu problemele lui, sau cu păsăricile lui. Bine, unii cu stolurile.

Tot din 1942 este și prima consemnare a prizonierilor ruși ce lucrau în cadrul societății, mai precis la Atelierele Centrale Petroșani. [2] Urmează desigur o bogată corespondență cu alte lagăre de prizonieri și cu președinția consiliului de miniștri legate de separarea acestora de muncitori și probabil alte probleme tehnice și organizatorice.

Surprinzătoare îmi par Instrucțiunile pentru colonizarea Basarabiei, în contextul actelor înregistrate de o societate din Valea Jiului. [3] Rămâne un mister ce legătură putea să existe între ele. Poate doar necesarul de prizonieri în vederea realizării necesarului de cărbune cerut, așa cum aflăm din filele următoare. La 58 este înregistrată o livrare de cărbune către Odesa, iar la 57 e consemnată o livrare de cărbune împreună cu prizonierii necesari pentru anul 1943.

Deși apare consemnat în anul 1943, există un extras care se referă la vizita în Valea Jiului a lui Gheorghe Gheorghiu Dej, din 24, 25, noiembrie 1944. Aveți mai jos trei imagini de la acea vizită. Ultima e grăitoare vizavi de sărăcia în care se trăia și se lucra.

La fila 51 descoperim alte lucruri interesante. Societatea avea contribuții bănești pentru Aeroclubul din Petroșani. Pentru cine nu știe, avionul acel ”plantat” de municipalitate acum vreo 15 ani în sensul giratoriu de lângă biserica Sfinții împărați Constantin și Elena, are rostul de a aminti că pe locul acela, în lunca Jiului de Est, pe vremuri demult apuse ființase un Aeroclub. De unde și numele cartierului Aeroport. A funcționat din 1937 până în 1956, iar lansările plafoanelor (pentru că doar asta aveau) se făceau de pe vârful Parângu Mic. Se pare că o parte a funcționarilor societății erau și membri ai aeroclubului.[4] La fila 67 se înregistrează un apel pentru subvenționarea revistei ”România Aeriană”.

Mai jos, pe aceeași filă, aflăm că rațiile inginerilor de la Societate erau mai mici decât ale muncitorilor subteran, altfel de ce s-ar fi înregistrat o cerere pentru suplimentarea celor ale inginerilor.[5] Complicate vremuri.

Apar numeroase însemnări de documente în legătură cu livrările de cărbune către Transnistria, rapoarte referitoare la diferențe de preț pentru acesta, livrări de orz și alte cereale dinspre aceasta către Societatea Petroșani și de asemenea numeroase referiri la prizonieri. Necesar, echipamente, etc.[6]

Dacă undeva prin 1943 Societatea lua despăgubiri probabil de la stat, ca urmare a măsurilor de pază, supraveghere și împiedicare a propagandei comuniste [8], doar câteva file mai încolo găsim înscrisuri despre decontarea unor bunuri ridicate de armata sovietică, [8] ridicarea unor lucrări [sic] de către armata sovietică [9], sau un tabel cu bunuri ridicate de armata sovietică.[10]

Ok, e miercuri seară și după o zi într-un loc unde se aude cum cade frunza, dacă ai timp să asculți, încerc să-mi termin articolul. Dar portalul arhivelor naționale e din nou indisponibil. Din notițele mele aș mai putea spune câte ceva dar acestea sunt extrem de succinte. Recunosc, sunt și obosit. Hai să o lăsăm așa. Am și eu un articool cu puțin peste 1000 de cuvinte. De obicei bat lejer peste 2000. Oricum am trecut de jumătatea fișierului care are 152 de file. Deci, va urma.

Dacă tot nu am timp să accesez efectiv documentele, până va veni vremea, mă joc cu lista lor. Vă mai descrețesc frunțile și vă încrețesc circumvoluțiunile, sper. Whin, whin. Atât, că iar ajung la 2000.

Piesa e ”Put your light on”, scrisă de Erik Francis Schrody, mai cunoscut după numele de scenă Everlast . Domnul acesta este un rapper american câștigător al premiului Grammy prin 2000. Mie mi-e cunoscut pentru piesa de azi, cântată împreună cu Santana pe albunul acestuia ”Supernatural”. Numai ce l-am primit pe vinil de la nepotul preferat. Mulțumesc, Andrei! Am avut-o în playlist-ul pe care mi-l imaginam că îl voi prezenta la radio. V-am mai povestit dar pentru cei ce nu ați citit, luați de aici:

Radio și minerit. Istorii personale. :)

În rest, rămâneți sănătoși și fiți buni! Totul e mai ușor când oamenii sunt buni. Pe săptămâna viitoare!

Referințe:
[1] - Fond arhivistic HD-F-00071, Societatea Petroșani. Direcția Minelor Petroșani. Registratură - Secretariat, date extreme 1940 - 1948, accesat la https://descopera.arhivelenationale.ro/cota/?cid=7403818, în data de 28.09.2025, fila 27;
[2] - Ibidem, fila 40;
[2] – Ibidem, fila 42;
[3] – Ibidem, fila 50;
[4] - Bogdan Stan, Nu are aeroport, dar are un avion la intrare. Pe vremuri, Petroșani a avut o școală de zbor, Gândul, 20 iunie, 2024, accesat la https://www.gandul.ro/cultura/desi-nu-are-aeroport-petrosani-a-infiintat-o-scoala-de-zbor-si-are-un-avion-la-intrare-20237795, în data de 20.10.2025;
[5] - Fond arhivistic HD-F-00071, Societatea Petroșani. Direcția Minelor Petroșani. Registratură - Secretariat, date extreme 1940 - 1948, accesat la https://descopera.arhivelenationale.ro/cota/?cid=7403818, în data de 28.09.2025, fila 51
[6] - Ibidem, filele 62, 67, 69;
[7] - Ibidem, fila 74;
[8] - Ibidem, fila 77;
[9] - Ibidem fila 78;
[10] - Ibidem, fila 80

Sursa imaginilor:
1 - pagina de Facebook a domnului Nelu Cherecheș, accesată în data de 20.10.2025;
2 - https://www.robintel.ro/poze-vechi-din-petrosani/?utm_source=chatgpt.com, accesat în data de 20.10.2025;
3, 4, 5 - https://jiuvalley.org/history-heritage/coal-mining/miners-1944-1989/, accesat în data de 20.10.2025;
6 - https://www.robintel.ro/poze-vechi-din-petrosani/?utm_source=chatgpt.com, accesat în data de 20.10.2025;
7 - Ziarul Văii Jiului – arhivă foto, articol din 21 noiembrie 2012, disponibilă la: https://www.zvj.ro/imagini/articole/2012-11-21/15491.jpg, accesat în 20.10.2025;