Procente și documente
Sau cum intră 55,8 în 82 %
De curând, mai precis în luna iulie, un sondaj de opinie al INSCOP Research, a bulversat un pic societatea românească. Tema sondajului cu acoperire națională, “Percepția populației cu privire la comunism”, a scos la iveală în cifre ceea ce era deja intuit în societate. Spre exemplu 55,8 % dintre respondenți cred că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, față de numai 34,5 % care consideră că acesta a însemnat un lucru rău. Sau 48,4 % dintre cei intervievați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, față de 34,7 % care cred că acum se trăiește mai bine. Asta în timp ce 82% dintre cei chestionați au auzit despre faptul că “sute de mii de români au fost omorâti si torturați în închisorile comuniste” [1], în timp ce 18 % spun ca nu au auzit despre asta nimic. Mă rog, sondajul e interesant (în general sunt interesante și bulversante și e de urmarit și cine le comandă și finanțează), a suscitat un viu interes atunci când a apărut și bineînțeles numeroase dezbateri. Îl găsiți la https://www.inscop.ro/iulie-2025-sondaj-de-opinie-inscop-research-perceptia-populatiei-cu-privire-la-regimul-comunist-reperele-nostalgiei/ Pentru că mai am încă suficiente materiale documentare care să aducă argumente în favoarea uneia dintre tabere dar și pentru că am trăit pe viu acea perioadă, am scris și articolul acesta.
Am neglijat o vreme tocmai subiectele de la care a pornit acest blog și anume activitatea Securității în Valea Jiului, înainte de 1989. De fapt blogul pe WordPress a fost o temă în anul doi de facultate, iar după ce am obținut nota a rămas în amorțire. Primele 5 articole sunt parte din temă. Ulterior realizării lucrării de licență am rămas cu o serie de documente de la arhiva CNSAS neutilizate și mi-am zis că ar fi nimerit să le valorific. Atunci l-am scos din amorțire și am publicat primele articole ”neforțate”. Mi-am ales ca frecvență de publicare săptămâna și cu timpul am diversificat temele. De câteva luni am început să le public și pe Substack, pentru că e ceva mai versatil și oferă posibilitatea de abonare mult mai ușor decât WordPress-ul. Cam asta ar fi. Nu demult am făcut anul. Am aniversat cu
,articol citit de 130 oameni și apreciat pe Substack de vreo 4. Așa cum am sperat, comunitatea de abonați crește ușor. Le mulțumesc celor ce au avut curiozitatea și curajul și îi aștept și pe alții să se alăture. Deocamdată tot ce ofer sunt articolele mele chiar în momentul publicării. Ideea e că le puteți citi când doriți și nu riscați să le pierdeți pe rețelele de socializare pe care le mai postez. Nu știu, e mult, puțin?
Revenind, neglijate deci în ultima vreme au fost articolele pe tema documentelor Securității. De aceea azi am să încerc să fac un arc peste timp, pentru nostalgici și o să prezint spicuiri din câteva Buletine informative și Note ale Securității din 1985.
Să vedem pentru început care erau problemele cu care se confruntau în acel an oamenii Văii Jiului.
Municipiul Petroșani cuprindea atunci toate orașele Văii Jiului. Administrația era deci un pic mai centralizată. Existau însă și pe atunci primării orășenești și Consilii ale oamenilor muncii în fiecare oraș și chiar la fiecare întreprindere. Problemele ce rezultă din această notă se văd clar: lipsa buteliilor de aragaz (rețeaua de gaz metan s-a extins doar după 1989, foarte lent), aprovizionare deficitară la produse alimentare de bază, lipsa apei calde menajere (iar atunci când totuși se furniza, temperatura foarte scăzută a acesteia). Continuăm?
Ăsta e un buletin informativ din octombrie 1985. Abordează după cum ați putut citi, mai multe nemulțumiri din rândul populației și chiar comentariile unor nemulțumiți. Securitatea era ochiul și timpanul Partidului Comunist. Tot ceea ce mișca era observat și raportat. Vizavi de comentariile populației, vă recomand un articol scurt de pe la începuturile blogului. Un demn urmaș al regretatului I.D.Sârbu, petrilean deci conorășean cu acesta, este savuros prin felul cum expune probabil într-o scrisoare deschisă de Securitate, cu ce lipsuri se confruntă în aprovizionare. Vi-l las aici, numai să dați clik pe titlu. E drept, e din 1989. Dar e încă o dovadă că din 1985 până în 1989 lucrurile nu au mers înspre bine, ci din contră.
A, și apropo de sobele mentionate la finalul buletinului informativ, au împânzit și înnegrit pereții exteriori ai blocurilor din vale. O imagine mirifică.
Dar ca să ne lămurim și mai bine ce însemna repartizarea de la centru a tuturor produselor alimentare în cazul acesta și ce fabrici am avut în Valea Jiului (celebrul abator în speță, una din mândriile nostalgicilor perioadei), mai luați un exemplu.
Cand se spune mai sus ”pentru populație”, înseamnă că restul cantității era dirijat către cantinele miniere care asigurau masa caldă la intrarea în șut. Adică o masă pe zi. Acasă, minerul avea aceleași lipsuri ca și restul familiei sale. Bine că au reglemetat să fie acordată la începutul schimbului și nu la sfârșit, că mai mergea acasă săracu și le mai râgâia ălora mici sau soției a mici sau a fleică. Glumesc! De cele mai multe ori și masa aceea era execrabilă.
Cu abatorul, îmi amintesc de o discuție avută cu domnul Barb, fost primar la acea vreme (mă rog, avea altă denumire dar tot aia era). Îmi povestea cât s-a chinuit să-l termine, să aducă echipamentele, să miște lucrurile. Când făcea aceasta eu îmi închipuiam că echipamentele sunt de inox. Se pare că mă înșelam. Oricum, după ce mi-a povestit despre aceasta și multe alte zbateri, am concluzionat și i-am și spus, că semăna mai degrabă cu un mic întreprinzător. Nimic nu era achiziționat conform planului. Celebrului plan. Pentru orice trebuia să intervină, să dea un telefon, să apeleze la un vechi prieten, o cunoștință, să roage vreun activist cu funcție mai mare în partid. Halal economie centralizată. Un dezastru!
Încă una cu aprovizionarea cu produse alimentare și mă opresc. Sper că v-am convins. România înainte de 1989 era raiul pe pământ. Vă dați seama cum o fi fost pe vreme dacilor? Parcă aceea e considerată epoca de aur, nu?
Din ciclul cum ne mai petrecem ziua minerului (6 august 1985) și ziua națională (23 august 1985), luați de aici… pfuai, e tot despre aprovizionare.
Și da, erau probleme și cu pâinea. Era proastă și puțină. Puțină și din cauza asta:
Existau desigur și alte probleme, în afara aprovizionării. Nu ne gândeam mereu doar la mâncare. Ne era uneori și frig, acasă sau prin stații așteptând un autobuz sau o dubă de muncitori.
Sau ne era teamă să nu îmbolnăvim din cauza jegului din jurul imobilelor în care locuiam sau învățam.
Atât pentru azi. Și așa mi-a afisat Substack de nu știu câte ori că cei ce vor primi articolul pe e-mail, adică abonații, s-ar putea să-l primească trunchiat. Solutia ar fi: ”dați clic pe deschide tot articolul” și se rezolvă. Dar Dumnezeu știe dacă nu o fi chiar asta partea trunchiată. :))
Whatever. Dedic acest articol nostalgicilor vechiului regim și vechii orânduiri multilateral dezvoltate. Parcă așa îi spunea, nu? De fapt nu ea a fost așa, ci noi ne-am dezvoltat multilateral de am reușit să supraviețuim, să ne descurcăm. Suntem datori să mulțumim din inimă partidului, cu toții, nu ca acum, doar cei care trăiesc de pe urma partidelor. Ce paradox, atunci era un singur partid căruia ar trebui cu toții să-i mulțumim, iar acum cu atâtea partide se găsesc doar unii care în momentele lor de autocinste și luciditate ar trebui să mulțumească pentru ce au ajuns. Dacă le au. Eu cred că nu le au. Ei chiar cred că sunt unde sunt pe merit, pe capacitățile lor. Efectul Dunning–Kruger îmbinat cu democrația originală, mioritică.
Hai că mă opresc aici, că am bătut la câmpii, de am culcat toată otava.
Piesa e în ton cu articolul.
Referințe: [1] - https://www.inscop.ro/iulie-2025-sondaj-de-opinie-inscop-research-perceptia-populatiei-cu-privire-la-regimul-comunist-reperele-nostalgiei/
Sursa imaginilor:
1 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, fila 10;
2 - 5 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, filele 36 - 39;
6 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, fila 74;
7 - 8 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, fila 100;
9 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, fila 111;
10 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, fila 120;
11 - 12 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, fila 155;
13 - 14 - A.C.N.S.A.S., Fond documentar nr. 5656, vol. 175, fila 162.